|
|
|
|
|
|
Foto: Piele de zeita - Mehitsa sursa:www.mehtisa.com
|
Ritual de Frumusete - Grecia
de arh. Octavian Sever Coifan
23 Noiembrie 2009
Frumusetea vine de pe muntele Olimp pentru o piele de zeita in timp ce anumite tipuri de thalasoterapie ne trimit in mitica Atlantida. Frumusete, mituri si traditii ancestrale se imbina in ritualuri care te transforma intr-o autentica preoteasa in slujba Afroditei. Cultul frumusetii a devenit in Grecia Antica o adevarata arta intr-o perpetua cautare a armoniei formelor si proportiilor iar azi termenul de cosmetica este deopotriva legat de kosmetikos si kosmos.
Ca in Egiptul Antic de la care imprumuta numeroase traditii, grecii dezvolta produse cosmetice de ingrijire si decorative fara insa a face exces in uz. Formulele erau gravate in placi de marmura si se aflau in templele dedicate Afroditei sau lui Aesculap, stiinta fabricarii lor fiind transmisa pe cale orala de preotese. Informatii despre cosmeticele grecesti se regasesc in lucrarile autorilor antici Teofrast si Pliniu cel Batran. Grecii credeau ca prezenta zeitatilor le era relevata prin miresmele de parfumuri sublime (Homer, Iliada). Afrodita ar fi creat primul parfum…o picatura din sangele ei si un sarut al fiului ei, Eros, ar fi dat trandafirului aroma si
|
|
stralucirea de azi. Azi produse inspirate din traditia greceasca se gasesc la marcile Mehitsa - Beauté Antique si Korres.
Uleiurile mitice ale Greciei Prin macerarea florilor, frunzelor sau radacinilor in uleiuri de migdale, masline sau in vin dulce, s-au obtinut renumitele parfumuri de trandafir sau de Cipru. Homer vorbeste de elaion sau ulei si face asemanarea cu ambrozia. Hipocrate recomanda folosirea uleiului de trandafir si de crin pentru atenuarea ridurilor. Uleiurile grecesti, cu precadere cel de maslin, erau exportate in intreaga Mediterana. Ele erau pastrate in diverse tipuri de vase dintre care cele mai cunoscute sunt amforele si pentru uleiurile pretioase lekythoi. Uleiurile erau folosite de atleti in timpul antrenamentelor sportive. Uleiul de masline poate fi folosit la macerea altor plante si extragerea de principii active. Maslinele proaspete zdrobite pot sta la baza unor masti de fata hranitoare.
Uleiul de masline obtinut din fructele presate este larg raspandit in intreaga Mediterana iar ramura de maslin este simbol de pace si longevitate. Contine acizi grasi nesaturati si vitamina E avand proprietati de restructurare, cicactrizare si face pielea mai supla. Uleiul de masline sta la baza a numeroase produse cosmetice, de la creme la sapunuri sau produse pentru par.
Floarea soarelui, denumita dupa cea care s-a indragostit peste masura de zeul Helios, produce un ulei bogat in acizi grasi esentiali cu proprietati hidratante si protectoare. Un activ calmant se obtine din extractia semintelor dupa ce au fost presate. Uleiul de masline, floarea soarelui sau cel de migdale dulci pot sta la baza a numeroase unguente si balsamuri inspirate de traditia greaca.
|
|
Ingrediente naturale din traditia Greciei Mierea, adevarata hrana a zeilor, ocupa un loc de cinste in istoria antica iar referintele la proprietatiile ei benefice, deopotriva nutritive si medicale se regasesc la numerosi autori si nu intamplator la Hipocrate. Practicarea apiculturii de catre greci a facut ca acest ingredient special sa ocupe un loc important in bucataria antica dar si in tratamentele cosmetice. Un tip aparte este mierea de floare de portocal, un imunostimulator rar, fiind folosita in antichitate la ingrijirea si cicatrizara atletilor. Este bogata in vitaminele B, C, alfa hidroxiacizi, aminoacizi, minerale si oligo elemente. Mierea intra in creme, lotiuni, masti de fata, exfoliante sau produse de masaj. In mastile de fata poate fi combinata pentru efecte surprinzatoare cu cimbru sau iaurt. Impreuna cu laptele gras se combina in texturi senzuale si opulente pentru a catifela pielea iar sub forma grunjoasa (zaharisita) se combina cu diverse seminte pentru exfolieri hranitoare.
Curmalele, fructe cu pulpa generoasa, erau folosite la fabricarea vinului. Extractul de curmale este bogat in acid ursolic si este folosit ca activ antiimbatranire aducand elasticitate si tonicitate pielii.
Smochinul este in mitologia greaca arborele lui Dyoniss, o Nimfa ii poarta numele (Siké) iar fructul carnos era la baza regimului atletiilor in timpul Olimpiadelor. Extractul de smochin, bogat in vitaminele A, B, calciu si potasiu, are proprietati tonifiante, hidratante si poate incetini imbatranirea cutanata.
Rodia este fructul care i-a daruit Persefonei puterea regenerarii, iar azi el este unul din cele mai cunoscute antioxidante.
Maioranul, planta folosita de Afrodita pentru a vindeca ranile lui Eneas, are proprietati calmante, relaxante si chiar regenerante regasindu-se in lotiuni de fata, masti cosmetice sau in produse de baie / spa. Este folosit de Clarins in Sérum Multi réparateur Restructurant.
|
|
Iedera, planta magica a imortalitatii si atribut a lui Dyoniss, era folosita inca din trecut pentru a lupta impotriva celulitei. Azi, acest ingredient antic se regaseste in numeroase produse de corp anticelulitice.
Cimbrul, cu proprietatile sale antiseptice, este folosit inca din Egipt iar legendele grecesti spun ca s-a nascut din lacrimile frumoasei Elena. Antiseptic, cicatrizant dar si planta aromatica, cimbrul da in cosmetica un ulei volatil stimulant si protector cu numeroase aplicatii.
Numeroase alte plante medicinale din Cipru sau Creta se regasesc in formule stravechi dar poate cel mai cunoscut este labdanumul, folosit inca din antichitate in parfumuri pentru mirosul greu, balsamic si ambrat. Din simbolistica Greciei, cu numeroase utilizari cosmetice azi se pot mentiona vita de vie (strugurii cu proprietati antioxidante) si cerealele (de la uleiuri bogate in vitamine la exfoliante).
Tzatziki Inspirat de acest sos grecesc se poate prepara o masca de fata cu proprietati hidratante, calmante si cicatrizante pe baza de iaurt de capra, castraveti (in felii fine sau piure) putin ulei de masline si cateva ierburi (menta, fenicol). Pentru un ten gras se poata adauga lamaie sau foarte putin otet si mari cantitatea de plante recomandate tenurilor seboreice (busuioc, menta).
Arta bailor La Greci, baile publice erau centrul unei vieti de distractie si placere. Culmea rafinamentului, descrisa de Antifon, era sa parfumezi fiecare parte a corpului cu un miros diferit: " Se imbaiaza intr-o mare cada ornata cu aur, isi inmoaie talpile si picioarele cu un unguent egiptean nutritiv. Isi frictioneaza barbia si pieptul cu ulei gros de palmier iar bratele cu extract de menta. Sprancenele si parul cu maioran, genunchii si ceafa cu esenta de cimbru sfaramat."
Baia devine semn al comunicarii sociale iar banchetele grecesti exalta aceasta lume unde totul este parfumat, un teatru de dulce betie si vin inmiresmat cu flori dintre cele mai diverse. Dupa baie corpul era frictionat cu ulei sau grasime din lana oilor in care, mai tarziu, se vor introduce materii odorante. In descrierea unui faimos banchet, se prezinta ceremonialul purificarii mainilor, realizat cu parfumuri, fiecare invitat folosind un vas de aur sau de alabastru cu apa inmiresmata. Pe masura ce mancau, o boare delicata de arome inmiresma aerul. Porumbei albi cu aripi impregnate in parfumuri scumpe zburau deasupra invitatilor lasand arome in aer.
Pentru o piele de zeita poti incerca urmatoarele sugestii: O sedinta de thalassoterapie cu extracte marine grecesti Lotiune purificatoare pe baza de cimbru si maioran Gomaj fin cu miere si samburi de struguri Exfoliant de corp cu miere si nisip din insule Masca de fata hidratanta tzatziki Masca hranitoare cu smochin, curmale si ulei de masline Lapte de corp cu miere Crema de fata cu extract de rodie Un pahar de ambrozie, bautura sacra a grecilor |
|
|
|
|
|