Draga Isabella, tin minte si acum fiecare detaliu al primei noastre intalniri. Londra, 1998, prezentarea Philip Treacy.  Ai trecut pe langa mine, lasand in urma ta o dara de Arpege.

Din spate pareai un personaj din anii  20 - atat de simpla si totusi atat de chic.  Cand ne-am vazut fata in fata, am iubit imediat  rasul tau plin de viata, sclipirea malitioasa din ochi, lejeritatea cu  care purtai rochia McQueen asortata cu palaria - cientica creata de Treacy. 

Ne-am revazut la Milano, dupa cativa ani buni - erai neschimbata.  "Dear, this fucking lipstick is just another piece of shit" te-ai enervat incercand sa stergi pata de ruj de pe rochia alba din tull.  In jurul nostru oamenii se uitau uimiti la tine.  "They do think I am an alien, dear ... they do  not realized that they are the aliens.  The truth is that I am the only normal person on this bloody planet".