Uitindu-ma putin in trecut, imi dau seama ca eu am mai facut 'bijuterie' in liceu. Am incercat sa-mi fac singura o bratara. Intai forma din staniol si apoi am turnat cositor in ea. Am ciocanit cupru si am impletit sarme de cupru si alama. Asta cu cele mai rudimentare mijloace, dar atunci nu stiam ca exista aceasta meserie sau nu o luam in serios.

Am studiat arta, alegand asta in clasa a-V-a, fara sa stiu exact de ce, incepand cu timpul sa imi placa foarte mult, sa fiu performanta, si asta sa-mi ocupe copilaria si tineretea. Cred ca mai am ceva de spus si in domeniul acesta. Doresc sa reiau vechi proiecte incepute si neterminate din motive obiective si primul ar fi o expozitie de pictura, desen si obiect care va fi deschisa in Romania in prima parte a lui 2008.

Intr-o zi, gandandu-ma profund, cu disperare, la ce bijuterie aveam de realizat contra timp, cu ocazia unui proiect la Beckmans College of Design din Stockholm (n.r. una din cele mai inovative scoli de design din Europa), am gasit un bat de golf, pe care se fixeaza mingea de golf. L-am pus intre degete si de atunci stiu ce vreau sa fac.

Dar abia dupa terminarea facultatii si dupa un stagiu intensiv de doi ani la faimosul bijutier Wolfgang Gessl - unul dintre cei mai cunoscuti silversmiths din Suedia - am simtit ca am acumulat suficienta experienta ca sa creez sub numele meu.

Ce surse de inspiratie ai?

Sunt multiple: mainile - cand ma uit la propriile maini -, amintirile mele fericite din copilarie, 'revelatiile' si strafulgerarile. Sunt un fel de 'stapana a inelelor' pentru ca am atat de multe idei de inele ce necesita doar timp - pe care nu prea il am - si '3 maini', ca sa fie realizate.

Nu tin cont nici o secunda de trenduri. Ar fi tragic din punctul meu de vedere, dar asta imi si ingreuneaza situatia pentru ca piata este interesata tot timpul de 'noile trenduri' si de cei care le urmeaza.

In bijuteria de autor nu exista trenduri in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca fiecare artist-designer isi exprima personalitatea. In schimb, sunt extrem de interesata sa citesc si sa acumulez cat mai multe concepte din arhitectura si arte vizuale. Fac ceva in care chiar cred cu ardoare si nu tin cont de valuri trecatoare. Dar lucrurile stau cu totul altfel in cazul bijuteriei de serie, unde exista tot felul de tendinte si este important sa straluceasca ametitor, sa fie mult si greu etc.

Exista un cuvant care ar putea defini bijuteriile pe care le creezi?

Sincer, habar nu am. Si nu cred ca un singur cuvant ar fi suficient; poate arhitectural jewellery, thoughtful-poetic-conceptualism, pretios, etc.

La ce te gandesti atunci cand creezi forma unui inel? Cauti o forma predefinita sau explorezi forme si nuante noi?

In general ma gandesc la un mod deosebit de a inconjura degetul si incerc sa evit cercul. Aici ma ajuta tot mainile ca inspiratie, imi vorbesc degetele. Felul cum materialul atinge, strange si se odihneste pe deget.

Multe sunt forme se nasc din dorinta de a le imbunatatii si de a le duce mai departe pe cele precedente si tot asa, la nesfarsit.

Care e piatra pretioasa care iti place cel mai mult sa o folosesti, sa lucrezi cu ea?

Absolut toate pietrele pretioase. Sunt o minune fiecare daca incepi sa le cunosti. Bineinteles piatra este aleasa in functie de caracterul inelului sau a bijuteriei. In general pot spune ca prefer grupa berilului, turmalinului, cuarturile si cristalele in forma lor cat mai bruta, chiar si diamantul brut, neslefuit si perlele, mai ales de Tahiti.
 

Faci bijuterii la comanda?

Creez intai colectii. Intre timp lucrez si la comenzi speciale cat imi permite timpul. Dar si aceste comenzi sunt pentru piese care fac parte tot din colectii - poate cu mici schimbari, fie o alta marime, fie alta nuanta a pietrei si asa mai departe. De curand am acceptat sa lucrez la doua proiecte speciale care ma stimuleaza sa gandesc lucrurile din dintr-o alta perspectiva: primul este un trofeu creat si executat pentru ICR Stockholm si care va fi acordat anual unui scriitor sau artist vizual suedez inovator, castigator al premiului 'Marin Sorescu' si al doilea este legat de o expozitie care va avea loc in Marea Britanie cel mai probabil in 2009 si pentru care trebuie sa creez cateva piese noi si un display de expozitie.

Cam cat dureaza crearea unui inel? Cat costa?
 

Productia unui inel dureaza intre una si trei zile, in functie de dificultatea designului si de detaliile ce trebuiesc realizate, dar este vorba de munca intensiva. In Romania, bijuteriile mele costa intre 600 si 2200 RON si se gasesc exclusiv la Rozalb de Mura STORE, boutique-ul conceptual din Curtea Sticlarilor al labelului avangardist Rozalb de Mura. Vanzarile sunt neasteptat de bune la o productie asa mica. In Suedia este vorba de un cu totul alt sistem - exista si o traditie in ceea ce priveste bijuteriile de autor, hand-made, iar cumparatorul este mai in tema cu acest subiect - si preturile sunt mult mai mari. Oricum, din pacate, nu poti include toate costurile in pretul final pentru ca atunci unele piese ar fi cu totul exorbitante.