Vremea expansiunii cu orice pret e departe, asa ca 2009 ar trebui sa fie tocmai despre exercitiile de cautare a mixului de care am amintit, nu despre plasarea lacoma a unui brand exclusivist intr-un mall pentru a cuceri "piata", ruinandu-i astfel pozitionarea; ceea ce poate aduce chiar a prostitutie…

Trei actori locali din segmentul luxului au ales sa vorbeasca chiar despre acest "corect" al gestionarii brandurilor exclusiviste in recesiune.

 

PARFUMERIE

Madison nu va ajunge niciodata in centrele comerciale romanesti, departe de nivelul Bal Harbour – Florida, care are intr-adevar ceva de-a face cu luxul, explica Madeleine Florescu, proprietara primei parfumerii de lux din Romania, deschisa in 2007, adapostind branduri ca Annick Goutal, Clive Christian, Creed, Ineke San Francisco, Claus Porto, Comme des Garcons, Carthusia, Miller Harris, Nasomatto, Costume National. "Luxul inseamna exclusivitate, ori cum poti asigura acesta dimensiune a intimitatii intr-un mall?", puncteaza aceasta.

Cele doua boutique-uri stradale pe care Florescu le gestioneaza nu au suferit in recesiune mari pierderi, dupa cum marturiseste. Iar vestea eliminarii accizelor la parfumuri, in 2010, ar putea fi unul dintre motivele care sa o faca sa creada mai mult in succesul businessului local de parfumuri de lux, permitandu-i sa ajusteze preturile si sa-si loializeze clientela: "In prezent, nu prea putem concura cu preturile din Occident din trei motive: preturile furnizorilor, mai mari cu 10% pentru Europa Centrala, de Est si de Sud, accizele din Romania pentru anumite bunuri de lux, inclusiv  parfumuri, si fluctuatiile cursului valutar. Trei mari inconveniente ce se reflecta, fara indoiala, in pretul final; unul care ne tine acoperiti"; Serviciile impecabile raman, de asemenea, atuul pastrarii unui consumator local-calator, fidel.  

Madeleine Florescu nu s-a aventurat sa previzioneze anul 2010 pentru industria romanesca de lux, definind piata locala ca "destul de ciudata, comportandu-se atipic de mult prea multe ori". Totusi, ea a aprobat un posibil viitor scenariu: tot mai multre branduri de lux langa branduri mass-market, in centre comerciale; democratizarea luxului pentru ca… nu suntem, totusi, la Paris. "E o sabie cu doua taisuri aceasta democratizare. Cred ca nu e de condamnat in toate cazurile. Dar ii respect pe cei care tin la parametrii luxului si reusesc sa duca afaceri profitabile", a marturisit proprietara Madison Perfumery .

 

BIJUTERII

Helvetansa, lider local in distributia de ceasuri elvetiene de lux, "straluceste" din septembrie in noul boutique de 250 de metri patrati de pe Calea Victoriei, o artera cufundata in depresie din cauza prea deselor inchideri, dar care isi revine incet-incet, vezi relansarea Grand Hotel Continental, cu galerie luxury la parter.

Directorul general Adrian Stoican a explicat "miscarea de sfidare", dupa cum o numesc multi, ca pe cel mai natural pas de a expune piese de lux acolo unde clientii premium chiar se asteapta sa le gaseasca; si iata ca vanzarile de 24.000 de euro din primele trei zile de la deschidere i-au incurajat si confirmat acestuia, momentan, planurile.

Stoican intentioneaza sa-si consolideze businessul in urmatoarea perioada, fara gandurile unei alte deschideri, pariind in ultimul trimestru din 2009 pe apetitul de shopping pentru sarbatori si, deloc surprinzator, mai mult pe bijuterii; vanzarile de bijuterii au crescut cu 20% in magazinele Helvetansa, in 2009, chiar daca afacerile retailerului roman au scazut in ansamblu cu 40% in recesiune.

"Helvetansa intr-un centru comercial? E in afara oricarei discutii. Luxul merita spatii dedicate", marturiseste directorul Helvetansa, companie al carei portofoliu cuprinde branduri ca Piaget, Audemars Piguet, Cartier, Gerald Genta, Daniel Roth, Ferrari, Chaumet, Baume&Mercier, Hermes.

 

GENTI SI ACCESORII
    
Anca si Adrian Puiu, familia care gestioneaza businessul Furla in Romania, s-au tot gandit si razgandit testand centre si galerii comerciale in orase de provincie. Luna trecuta au inchis magazinul de brand dintr-un mall din Cluj iar decizia inchiderii celui din galeria Corona din Brasov n-ar trebui sa fie departe, daca ne gandim la obiceiurile de consum de moda din zona si la felul cum ardelenii isi prioritizeaza cheltuielile; sa pariezi numai pe "elita" si pe turisti nu e, cu siguranta, prea profitabil.

In 2007, Romania si Ungaria si-au impartit primul loc pentru vanzarile Furla in Europa de sud-est. Strategia locala pare sa fi fost astfel, in 2008, de expansiune cu orice pret; dovada, decizia dublarii locatiei initiale de pe Calea Victoriei.

In 2009 putem vedea insa Furla intr-un boutique restrans, totusi foarte sic, tot pe Calea Victoriei, acesta ramanand ingredientul de baza pentru reputatia locala a faimoasei marci italiene de marochinarie dupa relocare.

"Furla trebuia sa fie pe Victoriei. Clientii nostri sunt obisnuiti sa ne gaseasca aici, unii vin special in aceasta zona sa cumpere de la noi. Nu as fi de acord cu parasirea zonei de shopping de lux in favoarea unei aglomerari de shopping. Pentru un brand de lux, sa inchizi pe Victoriei ca sa deschizi intr-un mall e o greseala", recunoaste Anca Puiu.

Clientii au ramas loiali in recesiune, dar mai temperati, evitand multiple-shoppingul sau achizitionarea a doua-trei accesorii alaturi de o geanta must-have, asa cum obisnuiau, dupa cum marturiseste Puiu. "Foarte greu se mai poate face astazi crestere pe segmentul premium evitand expansiunea, ramanand cu un singur magazin, chiar daca e o locatie de prestigiu. Astfel ca distributia si experienta de shopping devin cruciale pentru succesul afacerii", explica aceasta.