mai importanti DJ, cartile si revistele pe care oamenii le citesc si de filmele pe care le vad.  Evenimentele politice sau schimbarile de atitudine din societate pot duce la modificarea si transformarea stilului strazii.

Spre finalul anilor ’50, comportamentul tinerilor a avut un impact dramatic, semnificativ, asupra designului vestimentar.  Este perioada cand adolescentii au format un grup distinct, guvernat de reguli proprii.  Pentru prima data ei au avut propria muzica: "rock and roll"-ul, nova sound care a socat generatiile mai in varsta.  Inainte de aceasta perioada nu putem spune ca tinerii au avut parte, in mod expres, de propria lor moda sau muzica: stilul adolescentilor se mula pe stilul "estabilishmentului", astfel ca tinerii se imbracau precum parintii lor.  Doar in clipa in care tineretul a pornit o "intrecere" vestimentara cu stilul parintilor lor si au decis cum ar trebui sa se imbrace lumea, s-a asistat la o dezvoltare impresionanta a modei pentru tineri.  Dar, de atunci, stilul strazii s-a separat in doua.

"Doar moda ‘buna’ are dreptul sa supravietuiasca" – Claire McCardell "profet" al modei.  O mare parte din moda strazii reprezinta o parte mostenita din stilurile strazii la moda in anii trecuti, reciclata de o noua generatie de designeri.  Stilul de viata informal asociat cu ideea unei aparente tinereti precum si o viata activa a fost preferat de catre americani incepand cu  anii ’50.  Claire McCordell (care a murit in 1958) a fost pionierul modei sport nord-americane si a dovedit ca poate fi si un adevarat profet al stilului strazii moderne.

Designerul american Isaac Mizrahi spunea despre ea:  "Claire a ignorat stilurile europene ale perioadei ei preferand sa creeze haine functionale, frumoase".   Claire McCordell a fost primul designer care s-a lasat influentata in creatia sa de catre sport.  Fiecare natiune are propria ei "cultura a designerului" care influenteaza direct ceea ce se poarta pe strada. In constrast cu Statele Unite, moda britanica este asociata cu ideea de non-conformism si chiar cu o usoara excentricitate (cel mai bun exemplu este Vivienne Westwood).
 

Un alt designer care a avut un mare impact asupra modei strazii este Giorgio Armani care a reusit sa introduca in moda umerii lati care au "domnit" multi ani in stilul strazii.  Odata cu cresterea pretului pentru produsele de designer, o parte dintre cei implicati direct in sistemul modei au realizat ca exista un spatiu gol aflat intre "street fashion" si "designer fashion".  Astfel au aparut noi linii de difuzare care au facut cariere impresionante: DKNY, Jigsaw (Marea Britanie) sau mult mai noul Zara (Spania).  Marile magazine de moda ca Marks & Spencer (Marea Britanie), Printemps (Franta) sau Uprim (Italia) se inspira direct din colectiile designerilor de la Milano, Paris, Londra sau New York, pe care le interpreteaza in tinute pe care poti sa ti le permiti.  Cu toate ca aceste retele de magazine au fost catalogate drept "lipsite de inspiratie", astazi multi designeri de top lucreaza direct cu cei implicati in mass marketing.

Designerii pot veni cu idei care vor fi filtrate de strada, dar influenta poate sa fie reciproca. Designerii s-au lasat nu de putine ori influentati de sportwear (parte integranta a modei strazii):  Chanel a folosit

gentile-centura,  Rifat Ozbek a preluat din moda strazii parka si puffa pe care le-a realizat din catifea, satin sau alte materiale brodate.  Exista insa si neintelegeri referitoare la cat de mult influenteaza designerii moda strazii.

Vivienne Westwood crede ca: "ideile nu vin din strada, ele vin din cultura.  Artistii (designerii) preiau aceste idei si le folosesc intr-un fel in care nimeni nu le-a mai folosit inainte".  Ea imparte moda in "establishment fashion" si "street fashion":  "Moda strazii a devenit o cantitate cunoscuta, un stil clasic cu motivele lui proprii".

Pe de alta parte Katharine Hamnett remarca:  "Uitati-va la moda strazii – cine a spus ca ea a murit?  Ea continua sa evolueze intr-un mod stralucitor.  Oamenii simpli au avut intotdeauna mult mai mult bun gust decat bogatii."