Cea mai mare parte a ansamblurilor care intra in expunere sunt piese de vestimentatie feminina.  Poate pentru ca imbracamintea barbatilor este simpla, constituita din doua-trei elemente: pantalon, camasa brau.  Pelerina sarape si palaria completeaza uneori o tinuta foarte sobra.

In schimb, imbracamintea populara feminina este plina de culoare, bogata in forme si insotita de o larga paleta de accesorii.  Decoratii abundente impodobesc rochiile, bluzele, fustele in armonii tonale intense si jocuri coloristice contrastante: fusta si bluza roz cu podoabe de cactus verde, bluze albe brodate cu flori albastre si rosii, volane albe din dantela, panglici verzi ca fisticul, negre, rosii sau galbene, trena cu franjuri de culoarea trandafirului mexican sau a lamaii verzi.  Fundite pentru cozi, saluri, traiste ... peste tot portocaliu, albastru, rosu, verde.

E un univers al culorilor exacerbate sub lumina cruda a unui soare ce domneste peste o diversitate de relief si clima intinsa intre nivelul marii si dincolo de 4 000 de metri altitudine, in care intra si tinuturi semidesertice, si zone de frig intens si regiuni tropicale umede.  Aici locuieste o populatie indigena foarte numeroasa, incluzind grupuri etnice de o enorma diversitate care au dezvoltat, de-a lungul a veacuri de procese istorice determinate, obiceiuri si, bineinteles, stiluri de imbracaminte proprii.
Costumele populare din Mexic sunt in mare parte rezultatul armonios al unei fuziuni care a utilizat componente eterogene.  Sincretismul initial alatura elemente ale culturilor precolumbiene cu cele coloniale.  Dimensiunii culturale europene, introdusa o data cu conquista spaniola, i se adauga in prima jumatate a veacului al XVI-lea si influentele africane si asiatice.  Din punct de vedere istoric, perioada marcheaza inceputurile evolutiei costumelor cu specificitati regionale distinctive, cele care de-a lungul timpului au ajuns la formele cunoscute azi.  Ele sunt marca materiala a coeziunii, stabilitatii si continuitatii culturale a unei zone etnografice, rezultat al unor conditii geografice, climatice si culturale definitorii.

Venirea europenilor a insemnat introducerea razboiului de tesut orizontal si a unor materii prime necunoscute pana atunci: matasea si lana.  Dar in Mexic productia de textile era o ocupatie straveche, datand din primul secol i.Cr. ocupatie exclusiv feminina, indeplinita din punct de vedere tehnic prin utilizarea razboaielor orizontale, fixate pe centura.  Se teseau tot felul de fibre vegetale: bumbac, cactus etc.  Se realizau combinatii ingenioase si minunate in care nu lipseau pielea de cerb, de jaguar, de iepure, sau splendidele pene de papagal.  Razboiul de tesut orizontal este intrebuintat si in prezent, unealta deopotriva simpla si perfecta in functionalitatea sa, care isi gaseste oricand locul, in orice parte a casei.

Din punct de vedere al realizarii, costumul popular este o sinteza de procedee tehnice specifice domeniului textilelor a caror tangenta cu arta este evidenta.  Dimensiunea artizanala asigura vestimentatiei mexicane dinamica interna a dezvoltarii mestesugului, mereu legat de traditie.  Aceasta din urma, evident, este perceputa plural, deopotriva ca forma de pastrare si libertate de alegere in campul transmiterii tehnice si estetice.  Suntem mereu atrasi si subliniem stravechimea, dar nu trebuie sa uitam ca un creator in domeniul vestimentar popular jongleaza cu foarte multe elemente pe care mereu le preia si le transforma, jalonate, e drept, de canoanele unui gust stabilizat.  Creatorul alege, deopotriva constient si inconstient, in limitele unui context asumat.  Contextul in care el se autoreprezinta identitar ii defineste de altfel, in functie de pragmatica utilizarii costumului, atit gradul de impact al gustului personal, cit si pina unde poate impinge transformarile.  In buna masura, in cazul costumului popular, creatorul este si beneficiarul obiectului produs.  El alege si ce produce si ce poarta.  Stie ca produsul a ceea ce pastreaza si a ceea ce schimba este marca vizibila a unei garantii: cea a existentei sale valorice identitare, mai ales etnoidentitare.  De aceea costumul popular mexican este purtat, asa cum se intampla cu cea mai mare parte a costumelor populare in prezent, in ocazii speciale, de sarbatoare, si acestea pot fi destul de dese.  Ele marcheaza indeosebi trecerea de la un timp al cotidianului, la un timp al afirmarii si al confirmarii valorilor, cand purtatorul de costum devine marca unui nucleu de apartenenta, componenta vie a unei diferente identificatoare.

Prezentarea in expozitie a unui numar relativ mare de ansambluri ofera nu numai o proba materiala a varietatii etnoidentitare mexicane si a continuitatii unor mestesuguri extrem de apreciate si foarte solicitate. De asemenea, aduce si o subliniere binevenita: mai mult decat multe alte elemente ale configuratiei culturale, costumul popular permite deopotriva trairea paradoxala a simultaneitatii dintre global si identitar, si contracararea eterogenului, atat de specifica pentru interferenta sferelor de existenta care caracterizeaza trairea in contemporan.

Muzeul ''ASTRA'' Va asteapta la vernisajul expozitiei ''Costume populare mexicane'', Joi, 12 aprilie 2007, orele 17:00, la Casa Hermes, Piata Mica, nr. 11, Sala de la parter.

Maria Bozan cercetator
Muzeul de Etnografie Universala ''Franz Binder''

Muzeul ''ASTRA'' a primit, in cadrul Galei Superlativelor Turismului Romanesc, distinctia de ''Cel mai valoros proiect turistic romanesc''.  Avem inalta cinste si onoare de a fi singurul muzeu din Romania, care se poate mandri cu o activitate de marketing turistic plina de succes, cu o oferta de servicii cultural-turistice exceptionala si cu un asemenea premiu de recunoastere unanima a calitatii, ingeniozitatii si eficientei proiectului nostru cultural-turistic.

Anca Gaston - CNM ASTRA
Biroul de presa 0269/218040
anca.gaston@muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.ro