Adolescentii ai caror parinti castiga, pe luna, insumat, cel mult trei mii de lei, de exemplu, nu-si permit sa-si cumpere haine de brand, din mall. Ca sa faca fata concurentei vestimentare acerbe din gasca sau de la scoala, isi cauta haine aproape la fel, dar no name, chinezesti sau turcesti, la preturi mult mai mici, in magazinele de care pomeneam.

Ei se vor intoarce mereu in aceste magazine pentru piesele-surogat. Si le vor gasi, mereu, la un pret aproape corect. Nu-si vor dori, asadar, in postura de client, decat un produs; nu cabine generoase de proba, nici oglinzi care sa nu deformeze imaginea, nici o redare impecabila a culorii.

Cati consultanti de design si proiectare de buticuri de moda are Romania lui 2010? Ce procent din retailerii din piata locala apeleaza la serviciile lor?

Cred ca orice arhitect sau designer de interior poate crea un concept de magazin, chiar daca nu a mai abordat vreodata aceasta nisa. Pe piata sunt, asadar, circa sase mii de posibili specialisti. Foarte putini retaileri apeleaza, insa, la un specialist roman in conceperea de buticuri sau lanturi de buticuri.

E mai putin costisitor si riscant pentru ei sa cumpere o franciza, care vine cu formula gata verificata pe pietele din estul Europei, cu succesul aproape garantat. Pentru astfel de servicii, orice brand are deja un arhitect sau un birou de arhitectura in spate (circa zece birouri in piata), care se ocupa fie de implementarea unui standard de magazin intr-un spatiu, fie chiar de management (gestionarea executiei, bugetelor si termenelor).

Cat costa sfaturile profesioniste de shop design?

Pretul unui furnizor extern nu coboara sub douazeci de mii de euro pe proiect. Ca furnizor local, cu greu ajungi la zece mii de euro. Cel mai sigur, cinci mii de euro.

Cum se imparte portofoliul studioului tau intre francizati si retaileri romani?

Francizatii ocupa 40% din portofoliu: Cache Cache, Eden Shoes, Lacoste, Mont Blanc, Triumph, De Facto, Columbia Sportswear, Avva, Ipekyol, Twist, Marks&Spencer, Douglas, Franco Feruzzi, Killtec.

Retailerii romani ocupa o felie mai mare, de 50%: Lida Home, Gatta, Benvenuti, Jolidon, Sense, Brise, Only for You, Yokko.
 
Care sunt indiciile unui spatiu de fashion retail functional? Unde poate interveni creativitatea?
 
Un spatiu de retail trebuie sa spuna o poveste usor de inteles si greu de uitat; trebuie sa ajute produsele sa se vanda prin expresivitatea vitrinei, felul accesibil si variat de expunere, eficienta unei cabine de proba, chiar politetea de la casa.

Creativitatea apare, in general, in efortul de a fi in batalia cu marii retaileri. Cred ca ea tine de citit si desenat constant, de munca in santier, de comunicare permanenta cu furnizorii de materiale noi de constructii si echipamente de iluminat, de vizite la targuri internationale specializate. De exercitiu, ca in orice meserie.

Cum impiedica eficienta pe metru patrat fantezia in shop design? Care ar fi, totusi, exemplele de convietuire armonioasa in retailul de moda?

Sunt retaileri care au formule aproape infailibile de calcul ale eficientei unui spatiu, chiar inainte de a semna un contract de inchiriere: metri patrati de magazin, metri patrati de depozit, numar de cabine, metri liniari de bara de haine sau de raft de pantofi…

Ce influenteaza negativ expresia unui magazin? Volumul nefiresc de mare al produselor, chiar de la intrare, lipsa unei armoniii de culoare si de volum, dozarea incorecta a luminii, un mobilier prea auster sau prea opulent, excesul coloristic al pardoselii si peretilor.

Exemplul de armonie eficienta-fantezie care imi vine primul in minte: Lacoste. Nu pot ignora si magazine ca Exclusive Brands, Only for You, Enzo Bertini sau chiar spatii la care nu am lucrat, ca Bigotti, Steilmann, Optiplaza.  

In ultimii trei ani am trecut prin marirea si decaderea centrelor comerciale. In 2010, banii consumatorilor nu se vor mai obtine usor. In acest context, cum crezi ca vor intelege retailerii investitiile in amenajarea magazinelor?
 
Cei mai multi vor conserva calitatea serviciilor si produselor. Un manager isi gandeste o afacere pentru mai mult de trei ani; nu mai traim anii salbatici de dupa Revolutie.

Cred ca isi vor scadea cheltuielile prin renegocierea chiriilor si inchiderea magazinelor acolo unde nu mai exista speranta revenirii traficului si a cifrei de afaceri. Vor economisi la grosul problemei, nu la firul atei…

La multi am vazut doar ingrijorare, nu disperare. Sunt suficient de lucizi cat sa nu inteleaga 2010 ca pe sfarsitul lumii. Am clienti care vor incepe sa se dezvolte anul acesta, atat in moda, cat si in decoratiuni si jucarii.

Pentru o parte din clientii mei traditionali am gandit sisteme neconventionale de expunere a produselor. Totusi, proprietarii afacerilor sunt destul de retinuti in a face acum investitii. Toti lupta pasiv, incercand sa-si conserve resursele.  

Cum se situeaza Romania, la nivel de design si amenajare de magazine, in Europa Centrala si de Est?
 
Fiind o piata tanara si in maxima expansiune, Romania a beneficiat, pana in 2008, de tot ce a fost mai bun si mai nou in shop design. Multe branduri internationale au inaugurat flagship-stores la Constanta, Iasi sau Cluj, si nu la Dusseldorf, Praga sau Budapesta…

Care e buticul de moda pe care il consideri impecabil ca design si amenajare?
 
Mi-a ramas gandul la niste magazine vazute in Freiburg. Un exemplu, in Romania, e magazinul Sacoor Brothers, din portofoliul Rafar. In fiecare seara, un student canta, acolo, la pian…